duminică, 14 decembrie 2008

... si m-am intors pentru ca nu mi-a mai ramas TIMP!


Am intors spatele unei minuni si am venit acasa. Cum isi pot permite oamenii sa intoarca spatele minunilor? Sa le ignore complet si sa continue sa respire?

Mi s-a mai sters din zambet... asta care il mai am e doar pentru ca inca mai am vii amintirile zilelor trecute. Daca vroiam sa ma intorc? Bineinteles ca nu. De ce as fi vrut sa nu mai raman in locul meu preferat din univers? Voi cei de-acasa ati fi putut sa veniti sa ma vizitati... poate ati fi ramas si voi acolo, poate ne-am fi construit din nou viata toti acolo... Dar probabil mi-ar fi fost dor de oras.

Da, a fost frumos. Acum simt ca nu mai vreau nimic. Am avut...tot :) am fost atat de deasupra Vienei incat daca imi intindeam suficient de tare bratele o puteam imbratisa. Am tinut in mana cana de vin fiert... si am alergat pe strada. Si am zambit. Am dansat in sala balului din Schonbrunn... am baut cafele si ceaiuri. Si am zambit. Si am zambit. Si am zambit.... Am mancat capsuni in ciocolata. Toti. Si nu au fost bune deloc... au fost cele mai apetisante capsuni in ciocolata din toata viena. Simteam cum imi exploda gustul in gura... :x

Am avut alaturi de mine niste oameni foarte importanti Vreau sa va multumesc ca ati impartasit cu mine aceste momente. A fost important pentru mine.

Nu... nu vroiam sa ma intorc. Dar a trebuit s-o fac.

4 comentarii:

Anonim spunea...

ce ceai? ( sorry, da nu ma puteam abtine !)

Anonim spunea...

ooof...imi vine sa plang...pe bune....asha de mult imi doresc sa mergem inapoooi :((

Anonim spunea...

uai ce frumos ai scris si ma bucur k e asa...vreau inapoiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii:((....

Anonim spunea...

Viena... a fost ceva minunat, chiar nu ma asteptam absolut deloc sa fie atat de incredibil. Pentru mine a fost o "scapare" ca sa-i spun asa. Asa cum pentru tine a insemnat enorm de mult aceasta calatorie, asa si pentru mine si cred ca pentru fiecare. A fost exact la timpul potrivit. Si am petrecut impreuna momente de nepretuit. Am fost perfecti cati am fost, desi as fi vrut sa impartasesc aceasta experienta cu una dintre cele mai importante persoane din viata mea. Am ajuns sa ne cunoastem mai bine, sa ne facem prieteni noi. Totul a fost plin de emotie. Au fost si momente in care s-a gresit, dar neintentionat. Am reusit pana la urma sa facem sa fie bine si asa au ramas doar amintiri frumoase. In curand vine urmatoarea calatorie/scapare. :)