vineri, 23 ianuarie 2009

Dorinţa care face speranţa eternă

Dintr-o dată se făcu linişte în întreaga încăpere. Se auzea din televizor sincerul dialog a doi îndragostiţi :
- Come here. You know they say life is short. They say you wake up one day and on that day, all of your dreams and everything you’ve wished for and you wanted, gone, just like that. People get old and you know things change and situations change. And what i want is just, i want this moment right now, this day, my feelings for you, the way you look right now, the way i look at you, i just want this to last forever, you know?
- And it will. I mean no matter what we’ve always had this and had each other and nothing can change that. This way you know no matter what you’ll always have somebody here for you. I’m never gonna leave you, i’m never gonna leave you. Don’t ever leave me.
- I won’t.
- Don’t ever leave me.
- I won’t, i won’t.
Şi-a întors încet capul, puţin speriată pentru ceea ce urma să vadă. Ştia că era acel fragment din acel videoclip al acelei melodii pe care ea a ascultat-o de prea multe ori, dar nu s-a gândit nici o clipă că după aşa mulţi ani acel videoclip ar fi difuzat din nou. De fapt nici măcar nu era difuzat, DJ-ul a pus acel videoclip pe toate ecranele localului în care se afla. Nu vroia să se întrebe de ce, sau să bufnească în lacrimi. Nu vroia să audă încântătoarele versuri ale acelei vechi melodii. Versuri pe care oricum le ştia ad literam. Probabil inima ei care era proaspăt cusută s-ar fi rupt din nou în urma acelei melodii. Care era probabilitatea să fie difuzată tocmai acum, tocmai aici?
- I thought that from all the people you will understand why i did this. Why don’t you understand? I did this for us.
- Oh my God...
Cum ar fi putut înţelege cineva, oricine? Iubirea e mai mult decât orbitoare... Probabil atunci când iubeşti nu poţi vedea sacrificile care le face cel de lângă tine pentru fericirea ta. Dar nici „cel de lângă tine” nu poate să înţeleagă că tu tot ce vrei e să fi fericit/ă alături de el/ea. Precum fata care acum urmăreşte un videoclip mult prea lung... Ea nu avea nevoie de nimic altceva decât de el, decât sa fie fericită alături de el. Nu ar fi interesat-o cate lacrimi ar fi vărsat, ar fi putut suporta oricâte lacrimi pentru un zâmbet. Dar el, băiatul care tocmai a intrat în local, habar n-are nimic din toate acestea. Habar n-are cât de puternică era iubirea fetei cu ochii înlăcrimaţi
.

vineri, 16 ianuarie 2009

Am nevoie de o pauză.

- O pauză? Cine te crezi tu dragă domnişoară să meriţi o pauză? Ce ai făcut tu atât de dificil încât să meriţi o pauză.
- Cum adică cine mă cred? Am trecut printr-o săptămână grea.
- Mda. Mereu exgerezi termenul de "zi" la cel de "săptămână". Nu ai avut nimic groaznic. Sunt oameni care nu au ce mânca zilnic şi ei nu urlă în stânga şi în dreapta ca au nevoie de o pauză. Încetineşte puţin. Nu te mai grăbi să ajungi la tot felul de concluzii aiurea. Da, bun, e o cestie nasoală peste care nu poţi trece aşa de uşor.
- Ba da pot. Sunt deşteaptă.
- Şi spune-mi te rog, dacă eşti aşa de deşteaptă de ce ai tu nevoie de o pauză? De ce nu eşti capabilă să infrunţi lucrurile şă îţi iei jucările şi pleci?
- Pentru că...
- Vezi? Poate totuşi nu eşti chiar aşa de deşteaptă precum pretinzi.
- Ba da sunt.
- Atunci nu ai nevoie de nici o pauză. Atunci vei sta exact unde eşti acum şi vei continua să trăieşti. Iar când totuşi vei avea o decădere nervoasă te duci în camera ta şi urlii în pernă. Nu te apuci să faci pe figuranta. Oricum ai deja destule figuri. Nu te mai agita. Nu te mai aprinde din orice prostie. Încearcă să te răcoreşti înainte să iei foc. Nu poţi să te iei aşa pur şi simplu şi să pleci. Nu poţi întoarce spatele lumii. Ai atât de multe de făcut şi de rezolvat.
- Mda ştiu...
- Calmează-te, eşti foarte bine. Nu ai nimic. Nu eşti nici supărată nici depresivă, nimic. Eşti numa' bine. Pregătită pentru orice.
- Da! Chiar sunt! Bineînţeles că sunt!
- Ai văzut? Atunci de ce te tot plângi? Poţi face tot ce vrei să faci, poţi avea tot ce vrei să ai şi deja ai destule. Ce mai mult vrei?
- Nu ştiu...
- Aşa că nu te mai plânge şi dă din nou drumul vieţii. Uite-te cât de multe ai de savurat. Câte vise... Continuă să visezi, dar niciodată să nu te aştepţi ca toate visele să devină realitate. Bine Anca?
- Bine Anca. Merci mult Anca.